Întrebarea care încolţeşte în mintea şoferilor când vine vorba de scumpirea carburanţilor auto e simplă: “De ce se scumpeşte benzina atât de des, în condiţiile în care România are rezerve foarte importante de ţiţei? Combustibilul nu ar trebui să fie mai ieftin în situaţia aceasta?” Din păcate... nu! “Benzina şi motorina se scumpesc pentru că sunt distribuite de companii străine care au monopol pe aceste produse. Indiferent cum se mişcă piaţa, firmele de profil vor mări preţurile după bunul plac, chiar dacă extrag şi prelucrează ţiţeiul în România - şi nu le poate opri nimeni. Petrom si Rompetrol nu trebuiau privatizate, deoarece, dacă ar fi rămas firme de stat, ar fi putut să ţină preţurile jos, în aşa fel încât să protejeze economia autohtonă şi, desigur, cetăţenii, consumatorii”. Rezervele de petrol ale ţării noastre sunt estimate, în studiul “Strategia energetică naţională 2011- 2035”, elaborat de Ministerul Economiei , la 74 de milioane de tone, zăcăminte utilizabile cunoscute până acum. Aceste cifre se referă doar la zăcămintele exploatabile. Asta înseamnă că dintr-o pungă subterană nu se poate scoate decât un sfert din petrolul existent. Restul rămâne în zăcământ deoarece omenirea nu posedă încă tehnologia pentru a scoate şi restul. Ţara noastră, de pildă, mai are petrol de trei ori cât s-a extras până acum în toate timpurile, aşteptăm doar noua tehnologie despre care vorbeam”.

Inca din perioada interbelica, preocupari in domeniu avand geografi ca Ion Conea si Nicolae Al. Radulescu, istorici precum Gheorghe Bratianu si Nicolae Iorga, demografi ca Anton Golopentia si altii. Cel mai mare ramane, de departe, Ion Conea. Acesta a publicat in 1936 o lucrare, intitulata „Geopolitica – o stiinta noua", care si astazi, dupa aproape 75 de ani, ramane in picioare: nu poti sa scoti nimic pe motiv ca ar fi devenit vetust, nu poti sa adaugi nimic pentru ca ar lipsi. Si sa nu uitam ca nu avusese loc marea conflagratie mondiala si multe alte evenimente relevante in domeniu.
Geopolitica reprezinta disciplina stiintifica de la granita dintre toate cele patru domenii: Geografie, Istorie, Stiinta Politica si Stiintele Sociale –, care studiaza/stabileste relatia dintre evenimentele politice si spatiul geografic, precum si distributia puterii pe Glob. Functie de eveniment, una dintre componentele mentionate devine mai importanta, mai relevanta.
Ne ajuta sa intelegem aproape tot ceea ce se intampla atat pe Glob, cat si in coltul de lume in care ne aflam, de la conflicte locale la conflicte regionale sau mondiale, efectul de domino al miscarilor de pe „marea tabla de sah" – sintagma preferata a unuia dintre cei mai buni analisti in domeniu, americanul Zbigniew Brezinski. Ne ajuta sa intelegem de ce dusmanii de ieri sunt prietenii de azi si invers, cum se conjuga interesele celor mari si cum graviteaza ceilalti. In plus, traim intr-o epoca de revigorare si intr-o oarecare masura, o conjugare a acestora cu interesele politice. Chiar si marea criza care afecteaza in prezent omenirea are drept factori declansatori fenomene geopolitice, aparent fara legatura. In plus, pe langa domeniul politic esentialmente (principalii sefi de stat si de guvern din lume, mai ales americanii si rusii, au geopoliticieni pe post de consilieri), asemenea specialisti sunt cautati in domeniul financiar. De pilda, faimoasa La Financiere Banque Nationale (FBN) a Canadei a angajat un analist geopolitic pornind de la constatarea ca stiinta economica si intregul „cortegiu" de formule matematice vehiculate nu sunt suficiente pentru a explica bulversarile care transforma omenirea. In primul raport deja publicat, analistul Pierre Fournier vorbeste, printre altele, de „noii actori de anvergura" (China, India, Rusia) de pe scena mondiala…

Ceausescu a amenajat sistemul hidrografic in toata Romania prin lucrari hidrotehnice de la canale de irigatii si baraje, amenajari de rauri si lacuri, pana la marile lucrari hidrotehnice de pe Dunare, Litoral, Marea Neagra, etc. In fiecare an erau trimise in control, echipe de specialisti hidrotehnicieni ca sa verifice starea acestor amenajari hidrotehnice pt reparatii (daca era cazul) sau imbunatatiri. Totul era pus la punct si verificat. Ceausescu incepuse sa amenajeze Canalul Arges Dunare Marea Neagra si dorea ca Bucuresti sa fie legat maritim. Dupa 1990, Iliescu, Constantinescu si Basescu nu au mai dat bani sa se construiasca amenajari hidrotehnice necesare in caz de inundatii. Nu au dat bani nici macar ca sa se intretina amenajarile hidro facute de Ceausescu. Timp de 20 de ani le-au lasat in paragina si au fost distruse si vandalizate de hoti. Acum se vad rezultatele, intra apa peste oameni.